În 2025, importurile de gaze naturale în România au explodat, atingând circa 3,2 milioane tone echivalent petrol (tep), o creștere de aproximativ 75% față de 2024 (plus 1,368 milioane tep), conform datelor oficiale INS publicate pe 21 februarie 2026. Articolul de pe TheMoneyNews.ro subliniază această evoluție paralel cu o scădere ușoară a producției interne la 7,503 milioane tep (-0,9%, adică minus 67.500 tep față de anul anterior), readucând în prim-plan vulnerabilitatea energetică într-un context regional tensionat și volatil.
Producția internă de gaze naturale a scazut în 2025
Producția de gaze naturale utilizabile a ajuns la 7,503 milioane tep, cu 67.600 tep mai puțin decât în 2024 (-0,9%). Scăderea modestă în cifre absolute reflectă declinul natural al unor zăcăminte onshore mature, fără compensare imediată din proiecte noi. România rămâne unul dintre principalii producători din Europa Centrală și de Est, dar tendința erodează treptat avantajul resurselor interne, mai ales când cererea rămâne ridicată din cauza condițiilor meteorologice extreme.
Creșterea masivă a importurilor gaze naturale România
Importurile au crescut cu 75%, ajungând la aproape 3,2 milioane tep. Factorii principali includ:
- Cerere ridicată în iarna 2025-2026, cu vârfuri de consum în gerul din ianuarie 2026.
- Prețuri competitive pe piețele externe în anumite perioade, care au făcut importurile atractive pentru furnizori și traderi.
- Nevoia de a echilibra deficitul intern și de a susține tranzitul regional via BRUA.
- Depozite umplute peste media UE (cu ≈10%), dar insuficiente singure pentru vârfuri extreme, ceea ce a forțat achiziții suplimentare.
Această ajustare rapidă subliniază o dependență temporară crescută, chiar dacă România a menținut securitatea aprovizionării fără pene majore.
Impact economic și asupra consumatorilor
Conform analizei de pe site-ul Money News Romania, creșterea importurilor de gaze naturale România a generat presiuni vizibile:
- Deficit comercial accentuat, cu energia importată ca factor major în balanța externă.
- Facturi mai mari pentru gospodării – creșteri estimate de 20-30% în ianuarie 2026 față de 2025, din cauza mixului cu gaze spot scumpe (prețuri cu până la 83% peste plafonul intern).
- Costuri suplimentare pentru industrie energointensivă (chimie, îngrășăminte), propagate în prețuri finale și inflație.
Deși plafonarea a amortizat șocul până în martie 2026, efectele în lanț asupra puterii de cumpărare, competitivității și inflației au fost reale și resimțite în economie.
Situația depozitelor și extracția zilnică
Depozitele au fost umplute la ≈68%, cu capacitate maximă de extracție de 30-32 milioane mc/zi la începutul sezonului rece. Extracția zilnică internă a variat între 21 și 23 milioane mc, conform declarațiilor Ministrului Energiei Bogdan Ivan. România a sprijinit și state vecine prin livrări, fără risc iminent de penurie. Deciziile de import au fost influențate puternic de dinamica prețurilor, furnizorii optând adesea pentru variante mai avantajoase economic.
Prognoze CNSP: revenire a producției și reducere importuri
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o traiectorie pozitivă:
- Producție: 7,79 milioane tep în 2025 (estimare anterioară), 7,907 milioane tep în 2026 (+1,5%), 8,176 milioane tep în 2027 (+3,4%), cu creștere medie anuală ≈1,7%.
- Importuri: 2,211 milioane tep în 2025, 2,150 milioane tep în 2026, 2,022 milioane tep în 2027 (declin ≈6%).
Creșterea va fi susținută de optimizări și noi capacități, inclusiv proiecte majore offshore.
Concluzie
Datele INS din 2025 arată o dependență crescută de importuri gaze naturale România, dar și reziliență prin depozite și tranzit regional. Prognozele CNSP indică o consolidare energetică până în 2027. Monitorizarea producției, importurilor și stocării rămâne esențială pentru investitori și consumatori. Pentru analize detaliate, urmărește surse precum TheMoneyNews.
Sursa imagine: themoneynews.ro